Iana Aurel – in 1973 era col., adjunct sef Directia I, D.G.I.I. La 31 mai 1973 semneaza o nota in care afirma: „Având în vedere preocuparile si atitudinea prezenta a lui Lungu Constantin, consideram necesara lucrarea sa în cadrul urmaririi informative speciale, în scopul de a stabili concret si documentat atitudinea ostila pe care se posteaza în prezent”.
Iancu C. – [26] in 1972 era col. UM 0610/ Bucuresti. La 12 august 1972 primeste nota prin care este informat despre sederea lui Paul Goma la Paris.
Iancu Constantin – in 1968 era lt.-col., inspector sef adjunct, ISMB, CSS. La 14 iunie 1968 trimite o nota catre Directia I, cu informatii despre doua note furnizate de „Grigorescu P”.
Iancu Ioan – in 1989 era Capitan, loctiitor seful serviciului I/A, Inspectoratul judetean Cluj. La 29 iunie 1989 printr-un raport, propune închiderea dosarului de urmarire informativa referitor la Filip Iulius (DUI „Fodor” nr. 5892), dat fiind ca acesta a parasit definitiv tara, împreuna cu întreaga familie, la 13 decembrie 1988.
Iani Nicolae – [27] in 1961 era col., seful Directiei regionale MAI, Directia regionala Bucuresti. La 21 ianuarie 1961semneaza o nota in care afirma: „Pe viitor în astfel de ocazii când elementele cu domiciliu obligatoriu solicita la Dvs. învoiri asupra carora nu sunteti de acord, nu mai este necesar sa ne înaintati cererile ci urmeaza sa le raspundeti direct ca nu s-a aprobat învoirea respectiva”. La 20 februarie 1962 semneaza un raport in care considera „neîntemeiate” afirmatiile pe care Paul Goma le face împotriva capitanului Livescu Ion.
Ignat Nechifor – in 1988 era lt.col.,Sef Serviciul I/B, Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu.
Ilie Gheorghe – in 1979 era Capitan, ofiter specialist II, DSS, Directia III. La 30 noiembrie 1979 semneaza un referat in care propune recrutarea ca informator a lui Petru Banyai. La 11 decembrie 1979 semneaza un noua referat in care sugereaza recrutarea ca informator a lui Petru Banyai („Bucur”)
Ilie Ion – in 1972 era lt.-col., ofiter specialist V, MI, Inspectoratul de securitate al Municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1972 semneaza un referat in care propune închiderea dosarului de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.
Ion Ghenciu – in 1984 era gen.-mr., seful Directiei M.I., Directia pentru pasapoarte, evidenta strainilor si controlul trecerii frontierei. La 20 decembrie 1984 semneaza o nota adresata DSS, Directia I in care se refera la confiscarea unor reviste, articole si carti pe care Doina Cornea le-a adus cu ea la întoarcerea dintr-o calatorie în Franta.
Ion Marin – in 1973 era lt.-col./adjunct sef serviciu D.G.I.I., Directia I. La 31 mai 1973 semneaza o nota in care afirma: „Având în vedere preocuparile si atitudinea prezenta a lui Lungu Constantin, consideram necesara lucrarea sa în cadrul urmaririi informative speciale, în scopul de a stabili concret si documentat atitudinea ostila pe care se posteaza în prezent”.
Ion Stanescu – [28] in 1972 era ministru, Ministerul de Interne.
La 16 noiembrie 1972 semneasza o nota in care propune retragerea cetateniei române lui Paul Goma, deoarece acesta „se face vinovat de acte ostile fata de Republica Socialista România”
Doar acestea sunt faptele de securist ale Stănescului? Dar cele din timpul campanei împotriva celor “cu drepturile omului” din 1977?
Nu este primul care este trecut – alfabetic – la prenume.
Ionescu Andrei – in 1982 era lt.col., sef Inspectoratului Judetean Securitate Satu Mare.
Ionescu Cornel – mr., Inspectorat Securitate jud. Dolj.
Ionescu Gheorghe – [29] in 1973 era mr., sef serviciu MI, Directia IX. La 14 iulie 1973 semneaza o nota care priveste filajul obiectivului „Gom”. (Paul Goma) efectuat în ziua de 12 iulie 1973 între orele 7,00 – 0,20. La 19 iulie 1973 semneaza o alta nota care priveste filajul obiectivului „Gom” (Paul Goma) efectuat în zilele de 13, 14 si 15 iulie 1973.
Ionescu I. – in 1967 era lt. La 11 iunie 1968 semneaza o nota informativa cu date obtinute de la sursa „Grigorescu P”. Intllnirea a avut loc in casa „Cultura”. La sflrsitul notei adauga: „Numitul Reus Mîrza Vasile se afla în evidentele Directiei I, indicativ 122”.
Ionescu V. – in 1975 era lt.col., loctiitor sef directie Ministerul de Interne, Directia III. La 17 iunie 1975 semneaza o nota in care se precizeaza ca nu Vasile Gavrilescu, ci Ion Gavrilescu a vizitat Consulatul SUA.
Ionescu Vergiliu – in 1989 era col. Adjunct Sef UM0650. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
Ionita Marin – in anii ’80 era plt., Unitatea Speciala „S” a DSS.
Ionita Stefan – in 1985 era plt., loctiitor sef arest DCP/IGM.
Iordanescu Octavian – in 1958 era lt.maj., Sef de Birou, Regionala de Securitate Brasov.
Iorga Marin – in 1962 era mr., seful Directiei regionale, anterior seful serviciului raion, conform documentului din 14 noiembrie 1962; ulterior colonel, seful Inspectoratului de Securitate judetean Galati (conform documentului din 24 iulie 1969 MAI, Directia regionala Galati. La 14 noiembrie 1962 semneaza o nota care priveste verificarea necesitatii tratamentului urmat de Reus Mîrza Vasile la Spitalul TBC Bucuresti. La 16 iunie 1964 semneaza o alta nota care priveste luarea în evidenta a lui Reus Mîrza Vasile.Ulterior semneaza o hotarâre de trecere în evidenta a lui Reus Mîrza Vasile.
Ionita Nicolae – in 1988 era col., seful Securitatii Cluj. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitate Cluj si Securitate Alba în cazul lui Filip Iulius („Fodor”). La 29 iunie 1988 trimite o nota catre Inspectoratul judetean Iasi Securitate in care afirma: „Discutiile purtate între Filip si… s-au referit la probleme fara importanta, pâna în momentul în care ambii au intrat într-o camera de unde discutia lor nu a mai putut fi controlata”. Conform raportului SRI cu privire la Revolutia din Timisoara din 1989, colonelul Ionita a fost unul dintre participantii activi la represiune: „Seful inspectoratului a raportat despre situatia creata primului secretar, Ioachim Moga, primind ordin sa deplaseze in zona forte de ordine si sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinii publice. In baza acestui ordin, i-a convocat pe seful Securitatii judetene, colonel Ionita Nicolae si seful Militiei Judetene, lt. colonel Rusu Stoian si a ordonat ca la locul faptei sa se deplaseze seful militiei cu plutonul de interventie, insotit de loctiitorii sefului securitatii, respectiv lt. colonel Tinca Ovidiu si maior Petcu Gheorghe. A ordonat, de asemenea, deplasarea unor echipaje de circulatie care sa asigure fluiditatea transportului in zona.”
Iosif Jakab – in anii ’60 era cpt., drs Oradea
Iovan Constantin – in 1969 era Capitan, biroul I, ulterior maior (conform documentului din 13 martie 1970), Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I. La 26 mai 1969 semneaza Nota informativa nr. 101/IC/854 prin care informeaza ca Vasile Gavrilescu a fost semnalat si la ser. III din cadrul Inspectoratului de Securitate al judetului Dolj. La 8 august 1969 semneaza o Hotarâre privind transformarea mapei de lucru „Gavrilescu Vasile” în actiune informativa individuala. La 13 martie 1970 semneaza o nota cu informatii cu privire la domiciliul lui Vasile Gavrilescu si la modalitatile de a patrunde în secret în locuinta acestuia. La 14 noiembrie 1972 semneaza o alta nota in care reda informatii despre convingerile anticomuniste ale lui Vasile Gavrilescu. La 7 noiembrie 1972 semneaza un raport privind masuri combinative pentru documentarea si curmarea activitatii „dusmanoase” a lui Vasile Gavrilescu. Raportul precizeaza masurile prin care ofiterii de securitate intentionau sa intre în posesia manuscriselor lui Vasile Gavrilescu, prin presiuni exercitate asupra finului acestuia. La 1 octombrie 1975 redacteaza un plan de munca privind documentarea activitatii „dusmanoase” a numitului „Ganescu”. Planul prevede verificarea si documentarea în vederea începerii urmaririi penale împotriva lui Vasile Gavrilescu; de proiect raspund maior Iovan Constantin, lt.col. Petrescu Vasile, lt.col. Nicolae Florea, lt.col. Lungu Gheorghe; planul prevede anchetarea unor cunoscuti de-ai lui Gavrilescu, amplasarea de microfoane, reactivarea unor informatori (sotia lui Gavrilescu). La 29 iunie 1975 redacteaza un plan de munca în dosarul de urmarire informativa a lui „Ganescu”. Planul propune infiltrarea informatorului „Iliescu” si reactivarea informatorilor „Dorin”, „Manolea”, „Corvin” si „Popa Constantin”. La 2 februarie 1976 semneaza o fisa personala in care ofera informatii cu privire la informatorul „Popa Constantin”. La 26 august 1971 semneaza un raport in care afirma (pe baza informatiilor oferite de informatorul „Puiu Nae”) ca Vasile Gavrilescu „nu a participat la defilarea oamenilor muncii de la 23 august 1971”. La 13 aprilie 1972 semneaza un alt raport in care afirma (pe baza informatiilor oferite de o vecina a lui Vasile Gavrilescu) ca acesta este vizitat destul de frecvent de o persoana necunoscuta; raportul descrie si relatia privata dintre Gavrilescu si sotia sa. La 5 martie 1974 semneaza o nota-raport privind felul cum s-a reusit patrunderea în clandestinitatea lui „Ganescu”. Nota-raport descrie pe larg reactivarea „Amaliei” (sotia lui Gavrilescu), rolul jucat de ea în descoperirea manuscriselor lui Gavrilescu, amplasarea de catre ofiterii de securitate a microfoanelor în locuinta lui Gavrilescu, folosirea lui „Pascu Mihalache” ca acoperire pentru ca Gavrilescu sa nu afle ca sotia sa este cea care a sprijinit securitatea în actiunea de perchezitionare a domiciliului lui Gavrilescu (în urma careia manuscrisele i-au fost confiscate), dar si „autodemascarea” lui Gavrilescu.
Irimes Pavel – in 1952, eras lt.-maj., Sef grup operativ Reg. Secu. Cluj.
Isac Constantin – Cpt., Inspectorat Securitate jud. Cluj.
Ispas Eliade – [30] in 1966 era lt.-col, seful serviciului MAI, Regiunea Brasov. La 4 ianuarie 1966 printr-o nota ofera informatii despre motivele arestarii lui Paul Goma din 1957.
ISTRATE, [31] căpitan, adjunctul lui GOICIU, la Gherla?
Itcus Dragos – in 1968 era lt.-col/sef serviciu, CSS, ISMB. La 14 iunie 1968 trimite o nota catre Directia I, in care informeaza despre doua note furnizate de „Grigorescu P”.
Ivan Ioan – in 1981 era lt.col., seful serviciului III, Inspectoratul judetean Hunedoara. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Hunedoara care sunt cercetate în problema „Eterul”.
Ivan Radu – [32] in 1979 era col., procuror, sef adjunct al Directiei procuraturilor militare. La 16 iunie 1979 semneaza o ordonanta prin care sunt scosi de sub urmarirea penala Paul Goma, Vlad Dragoescu, Ioan Ladea, Nicolae Bedivan.
De ce abia în 1979?
Jaminschi M. – in 1961 era cpt., sef de sectie MAI Regiunea Suceava.La 20 decembrie 1961 semneaza o nota in care detaliaza investigatiile privindu-l pe Reus Mîrza Vasile.
Jipa Constantin – in 1984 era col., seful serviciului I, Inspectoratul judetean Prahova, Securitate. La 19 mai 1984 semneaza un plan de masuri in care afirma printre altele: „Având în vedere ca obiectivul (Ion Opris) domiciliaza în Bucuresti, cât si gravitatea manifestarilor dusmanoase pe care le are, cazul va fi luat în controlul Directiei I”.
Jireghie Nicolae – in 1984 era mr., Inspectoratul judetean Neamt Securitate, serviciul informatii interne. In iunie 1984 semneaza o nota-raport de „completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului TUrsut (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile”.
Jitarel Mircea – in anii anii’50 era slt., Serviciul Filaj Securitatea Bacau.
Jura Ioan – in 1956 era lt.maj., Directia Secretariat-Juridic Securitate.
Jurim Alexandru – in 1949 era lt.-col., Director Directia a X-a Administratie, Secretariat si Cifru.
Kalousek Iosif – in 1949 era col., Director Regionala de Securitate Brasov.
Koller Stefan – in anii ’50 era col., Comandant Penitenciarul Aiud.
Kovacs Mihai (Pius) – in 1950 era mr., Sef Serviciul Judetean de Securitate Turda.
Kuludas Constantin – in 1981 era col., seful Securitatii judetului Botosani, DSS, Inspectoratul judetean Botosani. La 16 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Botosani care sunt cercetate în problema „Eterul”.
Lazar Ioan – in 1981 era col., seful Securitatii judetului Bacau, Inspectoratul Judetean Bacau. La 18 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bacau care sunt cercetate în problema „Eterul”.
Lazar V. – in 1978 era cpt. In noiembrie 1978 semneaza un raport in care sursa „Rica” ofera informatii despre Banyai Petru.
Lazarescu Florea – in 1989 era col., adjunct sef Directia V Securitate si garda demnitari, sef Serviciul 3, Securitate. In decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.
Leferman S. – in 1948 era slt., DRSP Iasi.
Lepadatu Constantin – [33] in 1961 era lt.-maj., seful Biroului raional MAI, Directia regionala Bucuresti, Biroul raional Fetesti. La 9 octombrie 1961 semneaza un raport: „propunem ca numitului Paul Goma sa i se fixeze în continuare domiciliu obligatoriu în comuna Latesti pe timp de 36 de luni”.
Liber Iulian – in 1956 era lt.-maj., sef de sectie MAI, serviciul „D”. La 20 iunie 1956 face o cerere de consultare a dosarului de ancheta privitor la Reus Mîrza Vasile si de întocmire a unui referat cu date amanuntite despre activitatea lui Reus Vasile de pâna la 23 august 1944.
Lica Dumitru – in 1986 era col., seful Securitatii judetene, Inspectoratul judetului Teleorman. La 27 octombrie 1986 aproba scoaterea din S.I. (supraveghere informativa) a lui Constantin Lungu.
Lisacoschi Ioan – in 1969 era lt.-col., adjunct sef serviciu, CSS, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov. La 15 octombrie 1969 semneaza o nota in care ofera informatii despre o persoana care lucreaza la o fabrica de produse chimice din Brasov.
Livescu Ion – [34] in 1961 era cpt., lucrator operativ MAI, Directia regionala Bucuresti, Biroul raional Fetesti. La 9 octombrie 1961 semneaza un raport: „propunem ca numitului Paul Goma sa i se fixeze în continuare domiciliu obligatoriu în comuna Latesti pe timp de 36 de luni”.
Lombrea Vasile – in 1964 era mr., loctiitor sef Biroul K, drs oradea.
Lopatita Tiberiu – in 1985 era cpt., loctiitorul comandantului UM 0659 Bucuresti MI. La 2 august 1985 semneaza o nota în cadrul actiunii „Eterul”. Se dau informatii despre emisiuni ale postului de radio „Europa Libera”.
Lungu Gheorghe – in 1969 era mr., adj. inspector sef, ulterior lt.-col., loctiitor sef Securitate (conform documentului din 10 iunie 1975); în 1972 este adjunct sef Securitate si sef serviciu I (conform documentului din 3 iulie 1972), Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj. La 26 mai 1969 semneaza nota informativa nr. 101/IC/854 in care ofera informatii privind semnalmentele lui Vasile Gavrilescu. La 8 august 1969 semneaza o hotarâre privind transformarea mapei de lucru „Gavrilescu Vasile” în actiune informativa individuala. Propune deschiderea actiunii informative individuale in cazul Gavrilescu Vasile. La 7 iulie 1969 face o cerere de încadrare informativa (nr. 101/CI/1747) in care propune încadrarea informativa a unei persoane care are legaturi cu Vasile Gavrilescu. La 10 iunie 1975 adreseaza o cerere Directiei III, Serviciul I; se cere raspuns la întrebarea daca Vasile Gavrilescu a vizitat Ambasada SUA din Bucuresti. Intr-o nota-raport nedatata precizeaza masurile pentru aprobarea începerii urmaririi penale împotriva lui Vasile Gavrilescu. La 3 iulie 1972 semneaza nota nr. 10328/00/3040. Nota releva caracterul „dusmanos” al manuscriselor lui Gavrilescu; manuscrisele au fost fotocopiate; nota precizeaza ca „în ziua de 30 iunie a.c. am intrat în mod secret în posesia scrierilor”.
Lungu Mihai – in 1949 era slt., sef Biroul IV Contrainformatii militare, apoi sef Biroul V Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Botosani.
Lupan Gavrila – in 1952 era lt.-maj., Directia Anchete Penale Securitate.
Lupes Ghiorghe – in 1988 era mr., seful Securitatii judetene Alba. La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare între Securitatea Cluj si Securitatea Alba în cazul lui Filip Iulius („Fodor”).
Luta Vasile – era cpt., Inspectorat Securitate jud. Prahova.
M. Ilie – in 1961 era cpt. La 28 octombrie 1961 semneaza un plan de strângere de informatii referitoare la Dinu Adamesteanu, stabilit în Italia.
Macesanu Constantin – in 1988 era lt.-col., sef Securitatea jud. Sibiu.
Macri Emil – in 1981 era gen.-mr., seful Directiei II DSS. La 6 decembrie 1981 primeste o nota care se refera la un canal de scurgere a unor date si informatii catre postul de radio „Europa Libera”.
Doar atât?
Manea Gheorghe – la sflrsitul anilor ’80 era lt.-col., sef de serviciu, UM 0625, Securitate.
Manea Ion – in anii ’80 lucra la Unitatea Speciala „S” a DSS.
Manole Eugen – in 1972 era cpt., sef Birou, Inspectoratul de Securitate al municipiului Bucuresti. La 27 noiembrie 1972 semneaza un referat in care propune închiderea dosarului de urmarire informativa al lui Petre Navodaru, socrul lui Paul Goma.
Mânzat Ioan – in 1981 era lt.-col., seful Securitatii judetului Bistrita-Nasaud. La 15 iunie 1981 semneaza o nota in care identifica persoanele din judetul Bistrita-Nasaud care sunt cercetate în problema „Eterul”.
Marchedon Vasile – mr., Inspectorat Securitate jud. Sibiu.
Marcu Ion – col., Inspectorat Securitate jud. Ilfov.
MARCU – securistul amestecat în toate atentatele din Occident.
Maries Gh. – in 1985 era mr., Sef Securitate Mures.
Marin Pîrvulescu (Pârvulescu) – in 1985 era mr., Directia VI Cercetari Penale a Securitatii.
Marinescu Constantin – in 1988 era col., Securitate.
Marinescu Danut – in 1988 era cpt., Inspectoratul Judetean Gorj, Securitate, Serviciul II. In iunie 1988 semneaza un raport in care afirma printre altele: „Din actele premergatoare întreprinse ulterior a rezultat ca Țapus Constantin a comentat ostil stirile transmise de postul de radio TEuropa Liberat la locul de munca”.
Marinescu Dumitru – in 1987 era lt.-col., sef serviciu, DCP/DSS.
Mateiuc Pavel – [35] in 1977 era lt.-col., MI, Directia Cercetari Penale. La 12 aprilie 1977 semneaza o rezolutie in care dispune atasarea a doua benzi magnetice cu înregistrari ale emisiunilor postului de radio „Europa Libera”. La dosarul penal nr. 4300/1977 privindu-l pe Paul Goma. La 1 aprilie 1977 descrie perchezitia efectuata la domiciliul lui Paul Goma.
Mazuru (Mazurov) Vladimir – in 1949 era gen.-mr., director adjunct al Securitatii.
Melnic S. – in 1947 era sef Biroul 2, Inspectoratul de Siguranta Judetul Sibiu.
Memu Filip – în 1984 era lt., Inspectoratul Judetean Olt,Securitate. În ianuarie 1984 semneaza un raport „privind modul cum adecurs avertizarea numitului Zanfir Constantin”. În prezent, Memu Filip este lt.-col., seful Directiei judetene Vâlcea a SRI (conform declaratiilor lui Constantin Zanfir, care a facut eforturi deosebite pentru a-i identifica pe toti fostii ofiteri de Securitate care l-au anchetat).
Merce Ilie – in 1984 era col., anterior lt.-col., sef serviciu (conform documentului din 14 iunie 1982) M.I., Directia I, Serviciul 6, Bucuresti. La sflrsitul lui decembrie 1984 da o rezolutie pe raportul adresat de col. Oprea Ioan generalului-maior Aron Bondea din 27 decembrie 1984: „Sa facem o lucrare documentata pentru tov. gl. col. Iulian Vlad”. La 14 iunie 1982 semneaza o nota cu informatii „referitoare la masurile întreprinse asupra unor oameni de arta si cultura pentru implicarea lor în activitati de TMeditatie Transcendentalat”. Ilie Merce este în prezent deputat PRM de Dâmbovita, membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii a Camerei Deputatilor.
Nimic despre “contribuția” lui Merce la calomnierea lui Ion Caraion?
Mihai Mihai – in 1984 era lt.-col., DSS, Directia I. Planul de masuri din 19 mai 1984 aprobat de colonelul Jipa a fost conceput împreuna cu lt.-col. Mihai Mihai.
Mihai Virgil – in 1964 era mr., seful sectiei MAI, Directiunea Regionala Oltenia, serviciul „C”. La 14 noiembrie 1964 cere masuri de identificare si de luare în evidenta a lui Popescu Gheorghe, eliberat din închisoare la 22 iunie 1964.
Mihai Virgil – in 1976 era col., sef Serviciul I Inspectoratul Judetean Dolj al MI. La 19 februarie 1976 semneaza planul privind masurile ce vor fi întreprinse în vederea infiltrarii informatorului „Niculescu” la suspectul „Ganescu” (Vasile Gavrilescu); pentru ca Vasile Gavrilescu „a devenit mai circumspect”, se propune „infiltrarea la obiectiv a unui informator cu experienta, verificat în munca, cu înclinatii si preocupari literare”.
Mihaileanu Mihai – in 1956 era cpt., seful Serviciului raional MAI, Serviciul raional Tg. Jiu. In iulie 1956 semneaza o nota cu informatii despre Victoria Adamesteanu: „având prietenie numai cu elemente ca: soti de medici si diferite persoane care au facut parte din bogatasi, cu care întretine diferite vizite, sfideaza elementul muncitor…”
© 2004 – 2010, Paul Goma. All rights reserved.
On republishing this post, quoting from it or its attachment, you must link back to original post.
Re-hosting the attached PDF is prohibited unless expressly permitted by the author.
