Lista Securiștilor 1949-1989

LISTA SECURIȘTILOR

1949 – 1989

Paris, 10 iulie 2004

“Lista securiștilor” a fost capturată de pe internet site-ul oficial al PNȚCD).

Nu am intervenit decât în cazurile care mă privesc direct. Acolo am marcat cu albastru numele meu.

Desigur, “Lista” a presupus o muncă susținută din partea istoricilor de la IRIR. Nu știu când anume a fost definitivată această variantă (a Listei), dar în aproape un deceniu și jumătate recolta este dezamăgitoare:

–lipsesc nume ale unor criminali securiști cunoscuți:

Goiciu, Istrate (Gherla), Buzescu, Paszty (Mediaș), Trâmbițaș (Făgăraș), Țîrlea, Widoni, Nuțu, Marcu, Haiducu (Vișan, Forrestier – Hirsch), Aninoiu, Virgil Cândea, Valentin Lipatti…;

–figurează, dar nesemnificativ:

Pleșiță, Gheorghe Vasile, Goran, Marcu, Ion Stănescu (ministrul), Merce…

Mi-am îngăduit să-i introduc, să-i completez: în roșu.

Paul Goma

Lista securistilor din perioada 1949-1989

Institutul Roman de Istorie Recenta (IRIR) a realizat, cu sprijinul „Academiei Catavencu” si a fundatiei Gheorghe Ursu, o lista cu cadrele Securitatii din perioada 1949-1989. Cercetatorii care au realizat aceasta lista sint Sorin Cucerai, Armand Gosu si Stejarel Olaru. Coordonatorul acestui proiect este istoricul Marius Oprea, specialist in istoria Securitatii. Pentru ca lista sa fie cit mai completa, persoanele care au avut acces pina in prezent la propriile dosare de urmarire informativa si sint in posesia unor copii ale acestora sint rugate sa puna documentele la dispozitia IRIR sau sa ne sesizeze informatiile pe adresa [email protected] Dosarele pot fi expediate pe adresa IRIR, str. Matei Voievod nr. 18, sector 2, Bucuresti. Informatii la telefoanele 021-252.75.56 si 021-252.75.57 sau la adresa de e-mail [email protected] Cercetatorii IRIR ii asteapta, de asemenea, si pe securistii care vor sa se autodemaste.

Iata lista ne-exhaustiva alcatuita pâna în prezent :

Achim Victor [1] – capitan MI, Directia I. În 1973 semneaza o nota informativa in care sursa „Ruxandra” ofera informatii despre sursele de venit ale lui Paul Goma. La 3 iulie 1973, intr-o alta nota informativa, sursa „Ruxandra” informeaza despre discutiile lui Paul Goma cu diversi scriitori. La 20 iulie 1973, in alta nota, raporteaza despre patrunderea in locuinta lui Paul Goma in vederea controlarii valizei cu care el a fost in iunie 1972 la Paris. Dupa 1990, Victor Achim a fost destul de inspirat incat sa renunte la vechea activitate, despre care spune si astazi ca a reprezentat cel mai important lucru dinviata lui. Între timp, ca orice securist normal, Achim a intrat in afaceri. Si pentru ca obiceiurile proaste nu se uita usor, Achim, care pana in 1989 a lucrat la „Arta si cultura”, este acum proprietarul editurii Paco. Daca il intrebi despre trecutul lui de securist, spune ca el nu a facut politie politica, ci munca de informatii. A slujit Patria. Astazi face acelasi lucru, din moment ce colonei si generali precum Dumitru Tabacaru, Marian Ureche sau Ion Stanescu publica la editura Paco carti despre rolul Securitatii in apararea sigurantei nationale.

Numai atât? Dar Achim, în 1965, “se ocupa” de studenți: el a încercat să mă facă informator – am povestit în mai multe cărți cum;

Dar securistul-intelectual Achim “s-a ocupat” și de scriitori – nu știu dacă le ordona el lui Hobană și lui Traian Iancu sau, ca mai-tânăr asculta de veterani ai securismului ingineresc-sufleticol.

Ady Ladislau (Mureseanu Alexandru) – ministru adjunct de Interne (1952-1955). Dat afara din MAI in 1959, apoi arestat.

Agafitei Nicolae – in 1984 este lt., Inspectoratul Judetean Neamt de Securitate. La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI „Ursu” (Urzica Vasile) in care cere printre altele „verificarea in teren (domiciliu si loc de munca) a declaratiilor facute la ancheta de TUrsut privind activitatile desfasurate in perioada aparitiei cazului „Pasarela”

Agapi Dumitru – in 1972 este locotenent-colonel, C.I. al UM 01083 Craiova. La 25 iulie 1972 da o nota informativa in care reda denunturi ale unor vecini de-ai lui Vasile Gavrilescu, privind optiunile politice ale acestuia.

Albescu Mircea [2]– lt.-col. in 1973. La 29 iunie 1973 primeste o nota informativa in care Vlaicu Birna comenteaza reactiile unor scriitori fata de „atitudinea provocatoare” a lui Paul Goma.

Alexandrescu – in 1969 colonel, CSS, Directia XIII. Nota din 15 octombrie 1969 a generalului Bolintineanu si a locotenent-colonelului Lisacoschi este adresata colonelului Alexandrescu.

Alexandrescu – in 1989 este col., CID, Securitate. La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-’89.

Alexandru Ioan – gen.-mr., ministru adjunct de Interne (1952-1960).

Aliman Alexandru – mr., Directia XI, Securitate, 1955.

Ambrus Coloman – director Regionala de Securitate Timisoara.

Anastasiu Gabriel – este in 1985 lt.-col., sef de serviciu, DSS,

Directia I. Primeste o nota informativa care contine material referitor la Doina Cornea. În 1981 era maior, sef serviciul I, Inspectoratul Judetean Dolj al MI. Într-o nota din 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicarii in Occident a unei scrisori „anonime” prin care sa fie compromis Vasile Gavrilescu.

Andre Mihail – in anii ’70 era colonel, seful Securitatii Sibiu, Inspectoratul Judetean Sibiu. Identifica persoanele din judetul Sibiu care sunt cercetate in problema „Eterul”.

Andreescu Gh. – in 1969 este colonel, seful Inspectoratului Vllcea, CSS, Inspectoratul Judetean Vllcea. La 18 septembrie 1969, printr-o cerere adresata Procuraturii Militare Craiova, propune arestarea preventiva pe timp de 5 zile a lui Constantin Lungu. În 1984 este general-maior la Inspectoratul Judetean de Interne Valcea. Da o rezolutie pe nota informativa din 21 aprilie 1984: „O copie si pentru ofiterul de militie ce tine legatura cu cpt., sa dea o linie de conduita adecvata. Sau o informare”.

Andrei Nicolae – in 1958 este lt.-maj. La 13 august 1958 primeste o nota informativa care contine informatii despre Dinu Adamesteanu, oferite de sursa C.E. dupa calatoria acestuia in Italia.

Anghel Ion – in 1989 este lt.-col., sef serviciu, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 12 ianuarie 1989 face un raport cu „propuneri de excludere din reteaua informativa a persoanei de sprijin TIonescu Vasilet (Dumitrescu Alexandru)”.

ANINOIU? Unde este generalul ANINOIU?

Apostol Nicolae este in 1964 capitan, seful sectiei „C”, MAI, Directia Regionala Galati. În 16 iunie 1964 semneaza o nota privind luarea in evidenta a lui Reus Mirza Vasile.

Apostolescu Ion – in 1989 este lt.-col., Directia de securitate sigarda, sef Serviciul 4, Securitate. În decembrie1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Cristal-’90.

Ardelean Ioan este colonel, seful serviciului II, InspectoratulJudetean Cluj, serviciul II. Într-un raport propune „a se aproba punerea in discutia colectivului oamenilor muncii de la IMMR „16 Februarie” a faptelor savarsite de Filip Iulius”.

Ardelean V. – in 1989 este colonel, sef colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti. La 12 ianuarie 1989 semneza un raport cu „propuneri de excludere din reteaua informativa a persoanei de sprijin „Ionescu Vasilet (Dumitrescu Alexandru)”.

Ardeleanu Dumitru – cpt., Inspectorat Securitate, jud. Arad 1952.

Ardeleanu Gheorghe – col., seful USLA.

Arghiropol Andrei – col., Directia VIII Tehnica, Securitate.

Aronescu Constantin – in 1981 este colonel, seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Bihor, Securitate, serviciul III. La 12 iunie 1981 identifica intr-o nota persoanele din judetul Bihor care sunt cercetate in problema „Eterul”.

Augustovschi V. – in 1981 este colonel, sef birou Directia pasapoarte, evidenta strainilor si controlul trecerii frontierei. În 25 decembrie 1981 cere o decizie in privinta prelungirii vizei de sedere in Franta a lui Virgil Tanase, dat fiind ca acesta colaboreaza cu „Europa Libera”; „UM 0544 avizeaza FAVORABIL; UM 0610 avizeaza FAVORABIL”.

Ciudată decizie: i s-a prelungit lui V. Tănase viza de ședere în Franța – în 1981! – motivul: “acesta colaborează cu “Europa Liberă”? Măi, drăcie! Cu “Europa liberă” ori cu dimpotriva?

Aurel Gheorghe – mr., sef Serviciul Bande, Militie, gen.-mr. in DGM, 1954.

Avram Sleim (Sloim) – slt., sef Biroul 5 Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Dorohoi in 1949.

Alexie Stefan – in 1969 este maior, adjunct sef serviciu I, ulterior colonel, seful Securitatii Dolj, conform documentului din 21 octombrie 1981 – Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I. La 7 iulie 1969, prin cererea de incadrare informativa nr. 101/CI/1747, cauta sa obtina masura de incadrare informativa a unei persoane care are legaturi cu Vasile Gavrilescu. La 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicarii in Occident a unei scrisori „anonime” prin care sa fie compromis Vasile Gavrilescu. În 1988 este gen.-mr., Securitate, sef UM 0625, secretar de stat. O persoana cu numele de Stefan Alexie s-a numarat (alaturi, de exemplu, de Ramona-Ileana Merce) printre cei 20 de angajati ai Gelsor care la 17 decembrie 1999 au incercat sa cumpere actiuni ale Bancii Internationale a Religiilor, in scopul preluarii acesteia de catre Gelsor. Fiecare dintre acestia intentiona sa cumpere aproximativ un milion de actiuni, la pretul de 10.000 de lei bucata.

Baba – slt., Biroul de Securitate, Sinca Veche, in 1953.

Babiuc, Victor – nu va fi fost el securist cu grad, însă cum, de prin 1970 “lucra” la Comerț Exterior… Cum la Comerțul Exterior lucrau numai băieți știind să socotească… Cine a avut îndoieli, înainte de 1989, a căpătat certitudini în 1990, când Victor Babiuc a apărut pe lista electorală a eternilor băieți stăpânind socotitul. De mirare (oare?) că un ins ca Babiuc a intrat pe sub piele lui Mihnea Berindei; și mai de mirare este că Monica Lovinescu își găsise un alt “fin intelectual” de protejat și de recomandat…Or Babiuc nu era doar un găinar, ci un rechin – câte/cât a furat el din bugetul statului? După ce a fost cu Petre Roman, cu cine s-a dat azi? Cu Vécè Tudor? Cu Pruteanu?

Bacal Dumitru – lt., loctiitor director adjunct Regionala de Securitate Suceava in 1949.

Baches Ioan – in 1956 este lt.-maj., sef de birou, MAI, serviciul „D”. La 20 iunie 1956 face o cerere de consultare a dosarului de ancheta privitor la Reus Mirza Vasile si de intocmire a unui referat cu date amanuntite despre activitatea lui Reus Vasile de pana la 23 august 1944. La 11 iulie 1956 adreseaza o cerere grupei „D” din Penitenciarul Fagaras de analizare a posibilitatii de recrutare ca agent a lui Reus Mirza Vasile.

Badea Constantin – in 1981 este lt.-col., seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Caras-Severin, Securitate. Printr-o nota din iunie 1981 identifica persoanele din judetul Caras-Severin care sunt cercetate in problema „Eterul”.

Badea Ion – in 1969 este lt., inspector I, CSS. La 13 septembrie 1969 semneaza un raport in care ofera informatii despre Lungu Constantin si despre persoanele cu care acesta are legaturi in Bucuresti.

© 2004 – 2015, Paul Goma. All rights reserved.
On republishing this post, quoting from it or its attachment, you must link back to original post.
Re-hosting the attached PDF is prohibited unless expressly permitted by the author.

Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8