VACA De două zile (re)citesc cartea lui Alexei Vakulovski În gura Foametei – mărturii ale supraviețuitorilor – îngrijită de Flori Bălănescu, apărută după multe respingeri, amânări, tergiversări, la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București 2011. O bună parte din mărturii a fost înclusă în a mea Săptămână Roșie. Ce mi-a sărit în ochi la citirea volumului întreg? Rolul jucat de vacă în salvarea de la moarte a atâtor vieți omenești pe timpul foametei. Cine a avut o vacă și a păstrat-o, a ținut-o în casă, ca să nu i se fure, să nu i se mănânce, a răbdat de foamea sălbatică, fără să o sacrifice – acela (și ai lui) au supraviețuit. Simbolul Moldovei a fost Bourul. Al Basarabiei: Calul. Dacă aș fi rege…, aș decreta Vaca animalul emblematic, cel care ne-a salvat de la moarte pe noi, Basarabenii în timpul Foametei planificată de la Kremlin, între 1946 și 1948. I-aș înălța vacii, statui. în fiecare localitate în care a bântuit...

Paris, 20 noiembrie 2011 Iubiți prieteni, Mă adresez vouă, care nu v-ați plictisit de tânguielile mele că mă persecută Puterea, că ai mei colegi de breaslă, vorba lui Dimisianu profită denunțîndu-mă ca antisemit; că cei care mă lăudau nemeritat până prin 1993 (momentul în care editorul meu Liiceanu a trimis la topit tirajul retras din librării în 1990 din Culoarea curcubeului) au trecut, fără măcar să (se) întrebe: «De ce, Tovarășu’?» la atacarea, “desființarea” mea și a cărților mele, nu ca “pe timpul Terorii comuniste” prin “directive-de-stat-și-de-partid, ci prin promisiuni de burse și, simultan amenințări dinspre Washington și Tel Aviv că cine va face ca Goma, ca Goma va pieri. Am asistat neputincios la campania subterană – dar cât de fructuoasă – împotriva “susținătorilor” mei, dusă, cum se întâmplă la noi, în România de către, până ieri normali susținători și ai mei, deveniți ca toți convertiții peste noapte feroci demascatori ai...